CAPITALA ROMANIEI: BUCURESTI
Din Wikipedia, enciclopedia liberă
Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de peste două milioane de locuitori face ca Bucureştiul să fie a şasea capitală după mărime din Uniunea Europeană.
ASEZARE GEOGRAFICA
Prima menţiune a localităţii apare în 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.
Oraşul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti şi Giurgiu, pe malurile râului Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul oraşului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar în centrul oraşului există un lac, în Parcul Cişmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraş medieval, este înconjurat de Grădina Cişmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lângă Cişmigiu, mai există două parcuri mari, Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) şi Grădina Botanică (cea mai mare din România şi care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice).
ISTORIC
Legenda spune că Bucureşti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucureşti a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârşit de secol XIV.
Pe malurile Dâmboviţei şi ale Colentinei este atestată cultura paleolitică şi neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunităţi în zonele Dudeşti, Lacul Tei şi Bucureştii-Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului şi până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Vodă, Popeşti-Leordeni şi Popeşti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinţe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, până în Evul Mediu.
Aşezarea este atestată documentar la 20 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, prin care se întăreşte o moşie unor boieri. Cetatea Dâmboviţei, cum mai apare în primii ani oraşul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de la Târgşor la Giurgiu, în ultima aşezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureştiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă domnească. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaş de cult din oraş păstrat în forma sa iniţială.
În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureştiul devine capitala Ţării Româneşti, moment în care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu (1661), se înfiinţează prima instituţie de învăţământ superior, Academia Domnească (1694) şi este construit Palatul Mogoşoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În 1704, ia fiinţă la iniţiativa spătarului Mihai Cantacuzino Spitalul Colţea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu şi un cutremur şi recontruit în 1888. În scurt timp, Bucureştii se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creşterea numărului meşteşugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, şalvaragiilor, zăbunarilor ş.a). Odată cu acestea continuă modernizarea oraşului. Sunt create primele manufacturi, cişmele publice, iar populaţia se măreşte continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798 indică 30.030 de locuitori, în timp ce cea din 1831 număra 10.000 de case şi 60.587 de locuitori).
Încet-încet apar o serie de instituţii de interes (Teatrul Naţional, Grădina Cişmigiu, Cimitirul Şerban Vodă, Societatea Academică din Bucureşti, Societatea Filarmonică din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din Bucureşti, Ateneul Român, Banca Naţională, cinematografe) şi inovaţii în materie de tehnologie şi cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).
Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea regimului comunist în România reşedinţa judeţului Ilfov (interbelic).
În ultimul timp, dezvoltarea imobiliara a stârnit ingrijorare cu privire la soarta cladirilor de interes istoric din oraş, în special la cele din centrul istoric.
ECONOMIE
Bucureştiul este cel mai mare centru economic al României. Întreprinderi constructoare de maşini(utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, maşini şi utilaje agricole, locomotive,vagoane,avioane şi elicoptere,autobuze). Industrie electrotehnică, electronică, mecanica fină, optică. Întreprinderi chimice, de materiale de construcţie, de prelucrare a lemnului. Bucureşti este un important nod feroviar şi rutier.
EVENIMENTE
1459: Prima menţionare a Bucureştiului, într-un document din cancelaria lui Vlad Ţepeş 1465: Domnitorul Radu cel Frumos alege cetatea ca reşedinţă domnească a Valahiei. 1659: Gheorghe Ghica stabileşte capitala Ţării Româneşti la Bucureşti. 1661: Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu. 1808: Se deschide Hanul lui Manuc, loc în care în 1812 se semnează Tratatul de la Bucureşti, între Rusia şi Turcia. Dupa ce a ars, a fost reconstruit ulterior (in 1968) in locul Halelor Centrale (Hala Unirii). 1852: Este inaugurat Teatrul Naţional "I. L. Caragiale". 1852: Cafeneaua Capşa a fost înfiinţată de Grigore Capşa sub numele „La doi fraţi, Anton si Vasile Capşa”. Locaţia iniţială este în fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlătari dar se va muta curând in casa Slătineanu, unde a ramas până azi. 1872: Este dată în funcţiune prima linie de tramvaie (fără număr). Aceasta circula pe ruta Bariera Mogoşoaiei (astăzi - Piaţa Victoriei) - Bariera Obor. 1875: Se înfiinţează Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti, prima societate studenţească din România 1894: Este dată în funcţiune prima linie electrică de tramvaie (14). Aceasta circula pe ruta Obor - Cotroceni. 1910: A fost montat Podul Grant. Anii 1920: se dă în folosinţă o centrală telefonică automată cu 3.000 de abonaţi. 1922: Este construit din lemn Arcul de Triumf. 1925: Este dată in funcţiune prima linie de autobuze. Aceasta circula pe ruta Piaţa Sf.Gheorghe - Bariera Călăraşilor (la intersecţia străzilor Călăraşi şi Orzari). 1928: Radiodifuziunea începe emisiuni în mod regulat. 1929: Este desfiinţată ultima linie de tramvaie cu cai. 1933: Este construit Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei. 1935 - 1936: Se reconstruieşte Arcul de Triumf din beton armat şi granit. 1936: Sociologul Dimitrie Gusti înfiinţează Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume. 1936: Se amenajează Parcul Herăstrău pe o suprafaţă de 187 ha. 1937: Este finalizată construcţia Palatului Regal (început în 1930). 1938, 8 iunie: Se deschide Pavilionul Televiziunii în Parcul Naţional Carol II (astăzi Parcul Herăstrău). 1939: Se inaugurează Academia Militară. 1940: Un puternic cutremur de pământ distruge/avariază o parte din zona centrală istorică a Bucureştiului. 1944, 4 aprilie: Aliaţii bombardează oraşul. 1948: Aeroportul Băneasa îşi începe activitatea. 1949: Este dată în funcţiune prima linie de troleibuze (81). Aceasta circula pe ruta Piaţa Victoriei - Hipodromul Băneasa (pe locul actual al Casei Presei Libere). 1950: Ia naştere primul studiou cinematografic la Buftea 1951: Se inaugurează Stadionul Dinamo (capacitate 15.000 de locuri). 1953: Se finalizează Complexul Sportiv "23 August", astăzi Stadionul Naţional Lia Manoliu. 1954: Se deschide Opera Română. 1955: Se construieşte primul autobuz românesc la uzinele Vulcan. 1956, 31 decembrie: De revelion se difuzează prima emisiune de televiziune din ţară. 1957: După cinci ani se termină lucrările de construcţie la Casa Scânteii (astăzi Casa Presei Libere). 1957: Se deschide Muzeul Literaturii Române. 1960: Se inaugurează Sala Palatului (capacitate 3.000 de locuri). 1961: Este deschis Circul Globus, cel mai mare circ din ţară (capacitate 2.500 de locuri). 1961: Se fabrică primele televizoare româneşti, marca "Electronica". 1964: Se înfiinţează Studioul cinematografic "Animafilm". 1965: O sală de cinematograf de pe Calea Victoriei este transformată în Teatrul Ţăndărică. 1970: Se deschide Aeroportul Internaţional Otopeni la 17 km de Bucureşti. 1970: Se ridică Hotelul "Intercontinental". A fost cea mai înaltă construcţie a capitalei (cu 25 nivele) până în anul 2004. 1973: Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" funcţionează într-un nou local, în centrul capitalei. 1974: Se dă în funcţiune Sala Polivalentă, care devine cea mai mare bază sportivă acoperită din capitală. 1976: Se deschide magazinul Unirea. 1977, 4 martie: Un cutremur de pământ de intensitate 7.2 pe scara Richter, cu centrul seismic in munţii Vrancea, distruge/avariază o mare parte din zona centrală istorică a Bucureştiului. 1979: Se inaugurează prima linie de metrou, între Semănătoarea şi Timpuri Noi. 1981 - 1988: Are loc construcţia celei mai întinse clădiri din România, Casa Poporului (actualul Palat al Parlamentului), a doua construcţie administrativă din lume ca suprafaţă construită şi acoperită, clădire ce s-a construit prin demolarea clădirilor de pe o suprafaţă egală cu cea a întinderii Veneţiei. 1990: Se înfiinţează Muzeul Ţăranului Român, continuatorul Muzeului de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială înfiinţat la 1 octombrie 1906. 1991: Se deschide Muzeul Naţional Cotroceni, care dispune de un patrimoniu arhitectural deosebit, caracteristic secolului XIX. 1994: Este aleasă o nouă stemă pentru Municipiul Bucureşti. 2000: Este ales primar Traian Băsescu (PD). 2002: S-a dat în folosinţă prima linie de metrou uşor din ţară (linia de tramvaie 41). 2004: Traian Băsescu este reales ca primar în iunie, dar demisionează în decembrie, ca urmare a câştigării alegerilor prezidenţiale. 2005: Adriean Videanu este ales primar general al capitalei.
TRATATE SEMNATE IN BUCURESTI
28 mai 1812 - la sfârşitul Războiului Ruso-Turc, Principatul Moldovei pierde partea sa răsăriteană, Basarabia 3 martie 1886 - la sfârşitul războiului între Serbia şi Bulgaria 10 august 1913 - la sfârşitul celui de-al Doilea Război Balcanic 4 august 1916 - tratatul de alianţă între România şi Antanta (Franţa, Anglia, Rusia şi Italia) 6 mai 1918 - tratatul între România şi Puterile Centrale, care nu a fost niciodată ratificat.
ADMINISTRATIE
Bucureştiul are un statut special în ţară, fiind singurul oraş care nu aparţine nici unui judeţ. Totuşi, populaţia sa este mai numeroasă decât a oricărui judeţ.
Primăria administrează oraşul şi este condusă de un Primar General (actualmente Adriean Videanu). Oraşul are o suprafaţă totală de 228 km², pe care se întind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (şi numerotate în sensul acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă în administraţie o parte a centrului Bucureştiului. Primăria Generală este responsabilă cu utilităţile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primăriile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetăţeni şi consiliile locale, străzile secundare, parcuri, şcoli şi serviciile de salubrizare.
Sectoarele şi cartierele în administraţie:
Sectorul 1: Aviatorilor, Aviaţiei, Băneasa, Bucureştii Noi, Dămăroaia, Domenii, Dorobanţi, Gara de Nord, Griviţa, Victoriei, Floreasca, Pajura, Pipera, Primăverii Sectorul 2: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei, Fundeni Sectorul 3: Vitan, Dudeşti, Titan, Balta Albă, Centru Civic Sectorul 4: Berceni, Olteniţei, Văcăreşti, Timpuri Noi Sectorul 5: Rahova, Ferentari, Cotroceni Sectorul 6: Drumul Taberei, Ghencea, Militari, Crângaşi, Giuleşti
INSTITUTII, MONUMENTE SI OBIECTIVE TURISTICE
În Bucureşti îşi au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul şi Preşedinţia României. De asemenea, îşi au sediul numeroase instituţii de cultură, precum sunt: Academia Română (fondată în 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicină, alte numeroase institute de învăţământ superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondată în 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Naţională, fondată în 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2 milioane volume, incendiată în timpul Revoluţiei din 1989), ş.a.m.d. Parcurile mai importante din oraş sunt Herăstrău (187 ha), Cişmigiu (13 ha, inaugurat în 1860), Tineretului (200 ha) şi Parcul Carol (36 ha, inaugurat în 1906). În oraş se găsesc mai multe lacuri: Cişmigiu, Floreasca, Tei, Colentina, Herăstrău.